Lucrare de licență și disertație Drept

Lucrare de licență și disertație Drept

Studenții Facultăților de Drept care finalizează în 2025–2026 vor susține lucrarea de licență sau de disertație în arii precum drept civil, drept penal, procedură civilă, procedură penală, drept administrativ, dreptul muncii, drept comercial sau drept internațional. O lucrare reușită nu înseamnă doar volum, ci o argumentare juridică riguroasă, construită pe legislație, doctrină și jurisprudență relevante.

Teme recomandate și direcții actuale

  • Rolul inteligenței artificiale în exercitarea profesiei de avocat

  • Impactul tehnologiilor digitale asupra sistemului judiciar din România

  • Procedura de divorț în drept comparat

  • Nulitatea căsătoriei și efectele juridice

  • Jurisprudența CEDO privind accesul la justiție

  • Protecția datelor și dreptul la viață privată

  • Infracțiuni informatice și probatoriul digital

Temele se adaptează împreună cu coordonatorul. Important este ca titlul să fie clar, delimitat și să permită formularea unor întrebări de cercetare precise.

Ce urmărește o lucrare de Drept

  • delimitarea corectă a cadrului normativ aplicabil

  • identificarea și sinteza doctrinelor relevante

  • selecția și interpretarea jurisprudenței semnificative

  • aplicarea metodelor de interpretare juridică

  • formularea de concluzii și propuneri coerente

Metodologia cercetării juridice

În Drept, metodologia nu este doar un capitol formal. Ea arată cum ajungi la concluzii.

Metode uzuale:

  1. Cercetare doctrinară. Analiza monografiilor, tratatelor, comentariilor de articole, revistelor de specialitate.

  2. Analiza jurisprudenței. Identificarea soluțiilor relevante ale instanțelor naționale, ÎCCJ, Curtea Constituțională, CJUE, CEDO.

  3. Metoda comparativă. Punerea în paralel a soluțiilor din alte sisteme de drept pentru a evidenția convergențe și diferențe.

  4. Analiza istorică și teleologică. Evoluția reglementării și scopul normei.

  5. Metode de interpretare. Literară, sistematică, logică, teleologică. Spune explicit ce metodă folosești când tragi o concluzie.

Surse primare recomandate:

  • Monitorul Oficial și portaluri cu legislație consolidată

  • Portalurile instanțelor pentru hotărâri judecătorești

  • CURIA pentru CJUE, HUDOC pentru CEDO, EUR-Lex pentru dreptul Uniunii

  • Rapoarte și ghiduri ale instituțiilor profesionale

Structura recomandată

  1. Rezumat. O pagină care prezintă concis tema, obiectivele, metoda și rezultatele.

  2. Introducere. Context, motivație, obiective, întrebări de cercetare, repere metodologice și planul lucrării.

  3. Capitol teoretic. Concepte, instituții juridice, evoluție și pozițiile din doctrină.

  4. Capitol aplicat pe jurisprudență. Selecție argumentată de spețe. Pentru fiecare speță explică faptele esențiale, norma aplicată, raționamentul instanței și relevanța pentru teză.

  5. Capitol comparativ sau propuneri. Analiză în alte sisteme de drept ori soluții de lege ferenda cu fundament normativ și practic.

  6. Concluzii. Răspunsuri clare la întrebările de cercetare, limitele studiului și direcții viitoare.

  7. Bibliografie. Separă legislația, jurisprudența și doctrina. Respectă consecvent același stil de citare.

  8. Anexe. Tabele de spețe, sinteze de articole, extrase relevante.

Alegerea temei și formularea obiectivelor

  • Alege o instituție juridică bine delimitată. De exemplu, în loc de Răspunderea civilă, alege Răspunderea pentru fapta lucrului.

  • Formulează 2–4 obiective măsurabile. Exemplu: clarificarea criteriilor de delimitare între nulitate absolută și relativă în materia căsătoriei, sistematizarea jurisprudenței relevante, propuneri pentru unificarea practicii.

  • Redactează 2–3 întrebări de cercetare. Exemplu: care este tratamentul juridic al probelor digitale în procedura penală română comparativ cu dreptul UE.

Criterii de evaluare folosite frecvent de coordonatori

  • acuratețea cadrului normativ și actualizarea surselor

  • relevanța și calitatea jurisprudenței analizate

  • coerența logică a argumentării

  • corectitudinea citărilor și a bibliografiei

  • claritatea limbajului și a structurii

  • originalitatea contribuțiilor și propunerilor

Citare și redactare

  • Folosește un stil unitar. Cele mai uzuale sunt ISO 690, Harvard adaptat sau citare în notă de subsol. Important este să îl păstrezi consecvent.

  • Trimite trimiteri complete la legislație și hotărâri. Include număr, dată, instanță, publicație.

  • Evită parafraza vagă. Când preiei idei din doctrină, menționează pagina.

  • Respectă cerințele tehnice ale facultății pentru font, margini, numerotarea subcapitolelor și a notelor.

Originalitate și etică academică

Lucrările sunt realizate personalizat, pe baza recomandărilor și temelor stabilite de coordonator. Fiecare text este trecut prin programe acreditate de verificare antiplagiat, aceleași utilizate de universități. Ținta este un nivel de similitudine conform regulilor facultății. Citarea corectă este obligatorie, inclusiv pentru idei parafrazate.

Exemple de planuri detaliate

Exemplul A. Jurisprudența CEDO privind accesul la justiție

  • Introducere și metodologie

  • Noțiunea de acces la justiție în Convenție și în dreptul intern

  • Analiza spețelor CEDO relevante grupate pe teme

  • Efectul deciziilor CEDO în dreptul românesc

  • Concluzii și propuneri

Exemplul B. Probele digitale în procesul penal

  • Cadrul normativ intern și european

  • Principii privind legalitatea obținerii probelor digitale

  • Jurisprudență ÎCCJ, CEDO și CJUE

  • Probleme practice și soluții propuse

  • Concluzii

Erori frecvente pe care să le eviți

  • teme prea largi sau titluri neclare

  • amestec între prezentarea literaturii și concluzii fără metodă explicită

  • citări incomplete, neunitare sau lipsa paginilor

  • folosirea surselor neverificate ori depășite

  • concluzii fără legătură directă cu întrebările de cercetare